Insula

În această poveste sci-fi, personajul principal trebuie să afle mai multe despre locul în care se află, dar și despre el. Va reuși să descopere cu adevărat ce se întâmplă?


Insula

 

Valurile îi atingeau ușor picioarele și nisipul îi sprijinea fața. Se trezi cu spatele ars de soare. În fața lui era desișul unei jungle și, în spate, oceanul care părea a fi o pânză nemișcată. În stânga și dreapta lui, plaja se întindea kilometric. Nisip cât vedeai cu ochii. Niște urme de picioare îl ghidau spre inima verde și vie care respira în fața lui. Păși greoi după ele.

Tălpile îi sângerau la contactul cu solul aspru al insulei. Copacii erau rari și încă putea să vadă soarele, un glob uriaș pe mijlocul cerului. Nu știa ce caută, dar ceva îl chema, ba spre stânga peste niște copaci căzuți, ba spre dreapta prin luminișuri călduroase.

Ajuns într-un luminiș, văzu peste coroana de copaci un fum care se lovi de cerul de deasupra. Se furișă printre copaci, sări și se strecură, în timp ce urechile îi bubuiau. Un sunet puternic veni din dreptul fumului.

Ieși dintre copaci și găsi sursa zgomotului și a fumului. O cascadă titanică turnând tone de apă în ceea ce părea a fi un lac uriaș. Pe marginea lui, un foc care sta să se stingă. Se apropie de foc. Zona era încă fierbinte. Se plimbă puțin în jurul focului, ascultă vacarmul acvatic și se așeză lângă cărbuni. Parcă nu mai auzi cum îl îndreaptă nimic spre nicăieri.

În timp ce fumul se ridică de lângă el, privi pe malul celălalt al lacului și văzu un bărbat gol, cu tălpile însângerate, pe fundalul verde al vegetației. Era slab și supt la față, chel, și ochii albaștri îi străluceau puternic. Vru să se ridice și să îi facă un semn, dar soarele se stinse pe loc, insula scufundându-se în întuneric.

Nu putea să își dea seama cât timp trecu, dar se trezi lângă foc. Fumul încă picta cerul cu dungi negre, subțiri și soarele strălucea puternic. Auzi pași repezi care se îndreptau spre el și fără să gândească, plonjă în apa rece a lacului. Totul parcă era mai clar acum. Trebuia să știe cine era acel bărbat. Zgomotul cascadei nu îi mai inunda mintea.

Forță și aruncă braț după braț în apa albăstruie. Parcă totul în jurul lui dispăru. Era doar el și lacul. Se ridică din apă și privi pe celălalt mal, spre fum. Un bărbat gol, slab și cu picioarele însângerate păși în jurul focului, ascultă strigătele cascadei și se așeză lângă cărbuni.

Coborând privirea, se văzu reflectat în apă calmă a lacului din care tocmai ieșise. Sângele de pe picioare îi strălucea și apa se scurgea pe corpul său gol. Era slab și supt la față, chel, și ochii albaștri îi străluceau. Simți cum ceva îl împinse să își continue drumul. Dispăru în desișul din spatele său.


Această poveste scurtă sci-fi face parte din culegerea de povestiri scurte, pe care poți să o descarci de aici: #30in30 Din Întuneric.

Dacă îți plac poveștile mele, poți să îmi lași un like pe pagina de facebook, aici: facebook.com/mihai.fiction.

Credit Art: Flo

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *