Floarea

În această poveste sf, vânătoare pentru o plantă pe cât de rară, pe atât de scumpă, continuă.


Floarea

 

Robotul sferic pluti la un metru și jumătate de pământ și înșiră locații, artefacte și prețuri prin sistemul audio împrumutat de la un radio vechi:

– 4 kilograme de cristale calitatea 1, pe planeta MM-13 – 4 mii de credite.

– Corn intact al unui monstru subacvatic, pericol clasa 13 pe planeta SC-22  – 8 mii de credite.

– Petalele unei flori carnivore Drex, pe planeta SA-63 – 1 milion de credite.

– Sabia războinicului Dinte Ascuțit, pierdută pe planeta 15-15 în timpul războiului de independență – 500 de mii de credite.

Spark se ridică vioi și își dădu părul albastru de pe față. Zâmbea așa cum nu a mai zâmbit de multă vreme.

– Vreau floarea aia, Balon! Pregătește nava, sper să nu fie prea departe, nu am chef de somnul înghețat. Iar. Setează coordonatele spre SA-63 și să plecăm.

Spark își puse piesa preferată și dansă în cala navei, în timp ce pe ecranul lui Balon se înșiruiau numere colorate.

– Dacă folosim un salt, o să ajungem în 5 minute. Și o să putem să mai facem un singur salt după.

– Bine, Balon! Să mergem! De abia aștept să-mi pun mâinile pe floarea aia! Ai ceva informații despre planetă?

– Climă moderată. 25 de grade. Aer respirabil.

– Super!

– Nelocuită. Doar câteva triburi izolate, nu o să ne întâlnim cu ei unde mergem.

– Super!

– Fauna este singurul lucru periculos. Cea mai periculoasă ființă de pe planetă fiind floarea carnivoră Drex.

– Super…stai, ce?

– Trebuie să îmi reglez volumul?

– Trebuie să fac un reset de soft?

– În 2 minute suntem pregătiți pentru salt.

Planeta era acum în fața lor. În majoritate verde, traversată de mici vinișoare albastre și câțiva munți uriași, SA-64 era pregătită pentru Spark.

Nava micuță, colorată într-un roz puternic sparge norii și se îndreaptă spre unul dintre cele mai mari fluvii de pe planetă, aproape de vărsarea lui în singurul ocean planetar. Nava aterizează pe plaja din piatră lucioasă care desparte jungla de apă și rămâne pornită în timp ce Spark și Balonul se îndreaptă spre copaci.

După câteva lupte cu insecte uriașe și scârboase, o pasăre uriașă care a încercat să-l fure pe Balon și ceva ce semăna cu o gorilă de pe Terra 1.0, cu 4 brațe, faimoasa floare era acum la doar câțiva metri în fața lor.

Era în mijlocul unui foișor, schimbându-și culoarea în funcție de locul de unde o priveai. Puțin mai mare decât o palmă de copil, și cu un miros plăcut, era visul oricărui colecționar și își merita pe deplin cele 1 milion de credite.

Spark se apropie tiptil de ea și Balonul cerceta zona de deasupra. Când a ajuns la doar 5 pași de marele premiu, pământul începu să tremure sub ea și magnificul Drex își făcu apariția.

Un adevărat colos, Drex se trezi și se zvârcoli. Cu colții uriași mușcă tot ce îi ieșea în cale. Cu coada puternică și plină de solzi lovi peste tot în jurul lui. Picioarele iuți îl făceau să se miște rapid dintr-o parte în alta și brațele lungi îi permiteau să prindă orice.

Spark sărea și Balonul se ținea aproape de ea. Reușeau să lovească ba un picior, ba puțin din coadă, dar tot ce făceau era să-l enerveze și mai tare pe Drex.

Pe nevăzute, acesta se întoarse și mușcă brațul lui Spark, smulgându-l. Mii de circuite distruse, ulei pierdut și furtunașe rupte. Spark gândi repede și îl stropi pe Drex în ochi cu uleiul încins. Din două sărituri pe coada lui, reuși să îi urce în spinare și, ținând picioarele în jurul lui și mâna în jurul gâtului, îi ceru ajutor Balonului.

Balon coborî o forfecuță cu care reuși să taie tulpina florii carnivore Drex, aceasta căzând la pământ și lăsându-și ultima suflare.

Drumul înapoi spre navă fu lipsit de evenimente. Nava porni și staționă puțin înainte să facă următorul salt. Cu brațul bandajat, Spark dădu la o parte pătura și intră în cameră.

O fetiță conectată la un aparat cu o mulțime de furtunașe îi zâmbi.

– Ce ai pățit la mână?

– Oh, nimic. Se ocupă acum Balon de alta nouă.

– Să-i spui că-l salut!

– O să-i transmit. Ți-am adus un cadou.

– Da? Mulțumesc! Ce e? Fetița zâmbea și ochii îi luminau.

Spark îi întinse mâna și floarea Drex lumină întreaga încăpere.

– O floricică! Mulțumesc! Poți să o pui lângă celelalte?

– Sigur.

Spark așeză floarea pe aparatul la care era conectată fetița, ascunzându-l complet într-un covor multicolor de flori.


Această poveste scurtă sf face parte din culegerea de povestiri scurte, pe care poți să o descarci de aici, #30in30 Din Întuneric.

Dacă îți plac poveștile mele, poți să îmi lași un like pe pagina de facebook, aici: facebook.com/mihai.fiction.

Leave a Reply

Your email address will not be published.